Valeria Peter Predescu – La căsuţa d-ângă vale

http://valeriapeterpredescu.blogspot.com/

A început să cânte în 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul şi culegătorul de folclor Dumitru Vartic. În 1973 a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în următorul an, a susţinut prima etapă a Concursului “Floarea din grădină”. Trei ani mai târziu a câştigat acest concurs cu maximum de puncte. Succesele s-au ţinut apoi lanţ. Referent de specialitate la Centrul Creaţiei Populare Bistriţa, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i păşească pe urme, Valeria Peter Predescu a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărţi şi culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice şi premii primite în ţară şi la diverse festivaluri folclorice internaţionale. În anul 1994 a fost laureată a premiului „Ethnos pentru activitatea sa de culegătoare şi interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc mic la Electrecord cu cinci dintre cele şase cântece pe care le-a înregistrat la Radio. Un an mai tarziu a fost invitată la Casa Electrecord de către directorul Teodor Cartiş şi a editat al doilea disc mic. După doi ani i-a apărut un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat “Ia-mă în braţe, dorule”,care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut şi alte înregistrări la diferite case de producţie. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste şi de dor. Are înregistrat un CD “Mândre-s nunţile la noi” cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană şi, de asemenea, are în repertoriu şi balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece şi din alte zone ale judeţului Bistriţa-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuţei, de unde este ea, şi de pe Valea Someşului. Are balade din aceste zone, “Balada lui Valean”, “Balada lui Tănase Todoran”, trei variante ale “Baladei Şarpelui”, “Balada nevestei fugite de la bărbat”, “Balada eroului necunoscut”, multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar şi din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată “Destin”, scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărţii sunt prezentate viaţa şi activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din judeţ, turneele peste hotare, succesele şi premiile obţinute. Acum este catedra de muzica din comuna sa, în Telciu. Are şase clase cu copii foarte talentaţi şi a pus bazele unui grup folcloric foarte numeros alcătuit din 54 de copii din comună. În paralel cu activitatea sa la catedră a fost invitată de un post de televiziune local să realizeze o emisiune intitulată “Artă şi tradiţie”. Aduce în faţa telespectatorilor oameni din lumea satului, meşteri populari, rapsozi, oameni care au ceva de spus, care scriu versuri populare sau care au preocupări privind tradiţiile. Apoi, în Bistriţa se ocupă de un alt grup folcloric intitulat “Mioriţa”, alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceştia sunt şi din alte localităţi ale judeţului. A editat un volum “Cântări năsăudene” cu cântări culese şi alese de ea. Dupa publicarea acestei cărţi a avut o perioadă mai grea, cu câteva pierderi dureroase în familie, a pierdut-o pe mama sa, au murit apoi doi fraţi ai soţului său, părinţii soţului său, dupa care l-a pierdut pe tatăl său, apoi a murit o mătuşă care era în grija sa. După pierderile suferite a început să fie preocupată de versuri şi cântări de înmormântare, gen oarecum neglijat în lucrările de specialitate. Atunci a adunat versurile pe care le făcea diacul dintr-o localitate sau o femeie sau un bărbat cu har, versuri individualizate pentru omul care pleca din această lume. A făcut şi un set de fotografii la diferite întâmplări triste din viaţa omului. A editat cartea intitulată “Cântarea de pe urmă” cu cele insoţitoare ale omului. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morţii. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefaţată de profesorul universitar dr. Maria Bocşe, cel mai de seama etnolog al Transilvaniei.
164

Taguri

Comentarii